Sunday, September 20, 2009

despre gheme

_
Toti oamenii au cate un ghem in cap. O gramada de ata colorata care se desfasoara si iese de acolo incetul cu incetul pana nu mai ramane nimic. Unii au doar nuante de gri, unii au o explozie de culori; unii au doar rosu, altii au doar culori complemetare; unii au culori calde, altii au doar culori primare.
Ata se desfasoara si iese pe gura. Unora le iese dreapta si uniforma si plictisitoare; unora le iese bucatele mici si chinuite; unora le iese cu fundite si puf moale si matasos; unora le iese cu noduri si scame.
Cu ata asta impletesc oamenii caciuli, fulare, plovere, sosete, manusi si botosei unii pentru altii. Unii stiu sa croseteze frumos, si fac modele nemaivazute si minunat de frumoase; unii nu nimeresc marimea si le fac mici si incomode, sau mari si lalai; unii gresesc des si le fac pline de noduri si gauri si ochiuri pierdute; unii sunt nehotarati si schimba modelul la fiecare rand; unii nu au imaginatie si fac acelasi model tot timpul; unii lucreaza fara de cusur si fac lucruri perfecte si plictisitoare si relaxante.
Am un dulap plin de caciuli largi si pufoase, cu gauri si fundite; cu modele fara sens, de culori schimbatoare; care se micsoreaza la spalat si se desira la frig; care nu tin de cald si apara de vant; care se uita in autobuze si se regasesc in funduri de fantani.

Friday, September 11, 2009

calzebra

calzebra

Calzebra este mascota Confuziei, tara tuturor intrebarilor. Este animalul totemic, bestia mitica, specia disparuta, creatura rar intalnita despre care se vorbeste numai in soapta. Este un animal ascuns, despre care se stiu doar cateva lucruri:
  • este surd de o ureche;
  • este curios din fire;
  • nu stie sa danseze;
  • este un animal ciudat, care atrage intrebari;
  • e tare de cap;
  • este foarte colorat si, din aceasta cauza, rusinos;
  • nu ii place sa vorbeasca despre sine;
  • desi sta ferm pe picioare, se darama foarte usor daca stii unde sa apesi;
  • are probleme cu aranjarea coamei rebele;
  • ii lucesc ochii de inteligenta;
  • vindeca zambete.

Wednesday, September 9, 2009

Confuzia

Confuzia este o tara mica si fara colturi. E foarte usor sa obtii cetatenia, trebuie doar sa depui o cerere scrisa cu mai multe creioane colorate si semnata cu cerneala invizibila si o spranceana ridicata. Cu toate acestea, Confuzia nu are nici un cetatean pentru ca nimeni nu a depus vreodata o cerere. Confuzia e plina de turisti tot timpul anului. Biletele de vacanta acolo sunt ieftine, cu transportul inclus si rapid.
Confuzia are o limba usor de invatat si de folosit, cu multe cuvinte sinonime, imprumutate din multe limbi. Cuvintele "poate", "maybe", "vielleicht
" si "b'fhéidir" sunt sinonime, si mai au multi multi frati. Singura regula gramaticala este ca toate ce se spun se termina cu semnul intrebarii. Singura exceptie este salutul: "Nu stiu" (si sinonimele lui).
Confuzia este o tara nesigura si de aceea nimeni nu locuieste acolo. Acolo ti se poate intampla orice si nimic. Acolo bantuie fantomele si se formeaza miraje la fiecare colt. Casele sunt facute din carti de joc, castelele din nisip, si parcurile sunt desenate de copii de gradinita. Confuzia nu are granite, ci e inconjurata de un zid mare mare, colorat cu alb si negru. Nu are nici carari si semne de circulatie, si e foarte greu sa gasesti poarta de iesire.
Moneda nationala in Confuzia este Visul, cu subdiviziunea Iluzia. Costumul national e facut din plasa de tantari, voal, tifon si panza topita.
Confuzia are ape sarate si un singur munte, care insa s-a dus la Mohamed. Mascota si animalul totemic al Confuziei este calzebra, o specie disparuta si rar intalnita despre care se vorbeste numai in soapta.

Saturday, September 5, 2009

to be or not to become of stone


Ignoring it might just make it go away... and that's the worst of it. One day she decided enough was enough, she decided enough with the world. No more would she let it creep in her tiny little box with no corners, seed the seeds of doubt and fear. No more would she let the whims of a big red elephant jumping around her rule her world. No more painting herself with other people's colors.
So one day she went to a far away place, distant and deserted, sat down and curled herself so she'd be as small as possible. She covered her eyes, her ears, her mouth, her nose: let it come, she thought. Eyes covered, she would not see the bad. Ears covered, she would not hear the bad. Mouth covered, she would not taste the bad. Nose covered, she would not smell the bad. Made of stone, numb to all.
But. Eyes covered, she could not speak. Ears covered, she could not dream. Mouth covered, she could not kiss the morning. Nose covered, she could not remember. Made of stone, alone with herself.
Ignoring it might just make it go away... and that's the worst of it.

Source of the photo: .AF648