stiai, nu-i asa?

De unde stii cat de apropiat imi esti? Cum iti dai seama cat de mult tin la tine?

Dupa cate astept de la tine: ma astept sa fii acolo oricand, oricum si de cate ori trebuie pentru mine.
Dupa cum ma astept sa imi citesti gandurile: stiu ca intelegi de ce sunt asa, fara sa trebuiasca sa iti explic.
Dupa cum te nedreptatesc: nu era vina ta, pur si simplu erai in calea supararii mele si ai primit toate rautatile, dar tu nu te superi.
Dupa cat de putin iti zambesc: tie nu trebuie sa iti zambesc daca nu am chef, chiar daca nu ma doare un zambet si il ofer oricui altcuiva.
Dupa cata dezordine gasesti la mine cand vii acolo: nu trebuie sa aranjez nimic pentru tine, pe tine nu te deranjeaza sosetele pe lustra.
Dupa cat de rar imi cer scuze: chiar nu e cazul sa iti spun ca imi pare rau, tu stii ca eu nu am vrut sa fac sau sa zic asta.
Dupa cat de mult te neglijez: nu te superi daca te aman pentru ca exista intotdeauna ceva mai important de facut - conteaza calitatea, nu cantitatea, nu?
Dupa cat de departe merg cu reprosurile si dupa cat de putine aprecieri primesti de la mine: nu trebuie sa iti spun cat de bun esti si cat ma bucur ca te cunosc, e de la sine inteles; in schimb e de datoria mea sa te fac mai bun si sa iti spun tot ce ma deranjeaza la tine.
Dupa cat de urat pot vorbi cu tine sau in preajma ta: pot sa spun "dragalasenii" de birjar fara sa imi cer scuze dupa, atunci cand suntem numai noi, si pot sa spun exact ce gandesc despre tine si felul tau de a fi, asta de fapt inseamna ca sunt relaxat langa tine.
Dupa cat de mult iti plang pe umar: voi fi cel mai increzator si fericit fata de altii, iar tie iti voi spune numai fricile mele, numai problemele mele, pentru ca asta arata ca am incredere in tine.
Dupa lipsa de politete: nu trebuie sa iti multumesc chiar de fiecare data, stii doar ca sunt recunoscator, si un 'mneata mormait iti ajunge cand imi e prea somn pentru mai mult.
Dupa cantitatea de rautati pe care imi permit sa ti le servesc: cand sunt rautacios si te lovesc acolo unde doare mai tare pentru ca eu stiu exact unde sa dau, stiu ca ma vei ierta intotdeauna fiindca tu stii ca de fapt am dreptate, plus ca ne cunoastem prea bine ca sa ne suparam din nimicuri.

Nu e nevoie sa regret nimic, ma cunoasteti si ma acceptati asa cum sunt, altfel nu ati fi langa mine. Si e de datoria voastra sa acceptati tot ce vine de la mine, pentru ca asa sunt eu si nu ati vrea sa ma prefac. Daca nu reusesc sa va conving ca eu am dreptate si nu am gresit de fapt cu nimic, oricum o sa imi iertati orice: pentru ca stiu sa fiu draguta daca trebuie si pentru ca eu am nevoie de voi si nu imi puteti spune nu.

Imi pare rau. De fapt, chiar am nevoie de tine. Ti-o spun, desi ma astept sa o vezi, sa o stii, sa o intelegi.
Eu, tu, noi, voi, toti.